Traficul de fiinţe umane este o nouă formă de muncă modernă, apărută ca o cerinţă a evoluţiei, a dezvoltării înalte a întregii lumi. Noua adaptare la condiţiile create nu e simplă pentru că omul nu pare a fi predispus schimbărilor necesare. Cel mai mult în traficul de fiinţe umane sunt implicaţi femei şi copii. De aceea trebuie luate în consideraţie aspectele specifice care ţin de genul persoanei şi vulnerabilitate copiilor.
În fiecare an, sute de femei din ţările est europene sunt antrenate în industria sexului în scopul exploatării sexuale. Pentru Republica Moldova, traficul de femei nu mai este demult un fenomen inedit, constituind cea mai vulgară formă de descriminare şi violenţă împotriva femeilor, precum şi o formă modernă de sclavie a fiinţelor umane în general.
Fenomenul tranziţiei afectează nu numai nivelul de trai al populaţiei dar produce şi alte efecte negative care sunt percepute treptat. În ceea ce priveşte RM se cere recunoscut faptul că perioada post-totalitară este însoţită de un dezastru absolut în toate sferele vieţii.
Economia ţării cunoaşte un decalaj acut, exprimat prin declinul producerii şi productivităţii muncii în toate ramurile economiei, prin diferenţa înregistrată între cerere şi ofertă, prin insuficienţa cronică a investiţiilor străine, prin afectarea puternică a potenţialului tehnic de producţie.
Persistă dificienţe în sistemul financiar, aflându-se în scădere veniturile reale ale populaţiei, continuă să se majoreze rata inflaţiei, cresc preţurile de consum. Criza economică de lungă durată a diminuat substanţial standardul de viaţă, a amplificat insecuritatea socială, stresul, necredinţa în ziua de mâine, răspândirea maladiilor sociale. Situaţia economică interminabilă ce afectează structurile statale de eroziunea corupţiei condus inevitabil şi la lezarea multor drepturi politice şi civile, realizarea cărora nu cere suporturi financiare. Cam aşa arată tabloul de viaţă a cetăţenilor RM, în aşa condiţii nefireşti una din cele mai dezavantajate categorii sociale sunt femeile, deoarece ele devin principala ţintă a catastrofei sociale.
Lovindu-se zi de zi de probleme implementate de mizerie, violenţă, inechitate socială, anarhie, indiferenţa statului faţă de problemele sociale, femeile îşi pierd ultimele speranţe într-un viitor mai bun, iar viaţa lor în ţară se transformă într-un infern. Situaţia este şi mai dificilă pentru tinerele reprezentante ale sexului frumos dat fiind că această categorie de vârstă, atât sub aspect fizic cît şi psihologic este foarte sensibile la toate procesele negative din societate, iar imunitatea contra eventualelor consecinţe este foarte redusă şi ca urmare, ele nu se pot acomoda la multiplele greutăţii existente la ora actuală.
Perioada de tranziţie a micşorat posibilitatea unor femei de a putea pătrunde în sferele grele ale mecanismului puterii. Genul feminin fiind apreciat numai în domeniul casnic, gospodăresc, familial. O bună parte din ţările care făceau parte din lagărul US suferă de o depresie economică puternică, aici fiind inclusă şi RM. Efectele şi influenţa acestei dominaţii fiind suferită în haina noii generaţii, care a dus la creşterea numărului de şomeri mai ales din rândul femeilor. În perioada de criză când momentele de trai devin din ce în ce mai grele, persoanele care dispun de valoarea puterii nu le este cunoscută durerea, ei fiind preocupaţi mai mult de resursele lor, indiferent de provenienţă. Împrejurările dezvoltării societăţii devin mai dureroase când familiile nu-şi pot asigura minimul necesar unui trai decent.
Aceste condiţii economice, politice, sociale, susţin traficul de fiinţe umane, cetăţenii fiind nevoiţi să caute un post de lucru bine plătit, iar criminalii profitând de starea de presiune care s-a creat, îşi asigură traiul fără multă forţă.
Acestea constituie premisele generale ale apariţiei traficului de femei, din a căror componenţă putem distinge 3 categorii de factori:
- factorul economic: sărăcia, şomajul, lipsa de oportunităţi pentru generaţiile tinere, spiritul consumist, veniturile mici, divizarea populaţiei în bogaţi şi săraci;
- factorul social: nivelul de educaţie scăzut: lipsa unei susţineri din partea societăţii a tinerei generaţii, conflictul dintre generaţii, pierderea influenţei familiei în societate; pierderea valorilor în societate; afluxul de informaţie despre viaţa în roz din Occident, prezentată de canalele de televiziune, lipsa companiilor informaţionale despre pericolul traficului, lipsa unei culturi juridice a tinerei generaţii, lipsa cunoştinţelor despre viaţă;
- factorul politic: lipsa unor strategii de stat privind migrarea, lipsa unor strategii regionale în combaterea traficului, legislaţii naţionale imperfecte la acest capitol; inerţia statelor din ţările de origine precum şi ţările de destinaţie, lipsa unor strategii de absorbire a şomajului.
Creşterea criminalităţii în ţările de tranziţie e datorită creşterii pieţei negre o constatare a promotorilor de drepturi de la Minesoto. Fiind nevoite să-şi asigure minimul de trai, care nu poate fi materializat în condiţiile RM, unele femei îşi văd “colacul de salvare” în străinătate, aspirând că acolo îi va surâde norocul. Cu oarecare rezerve decizia acestora de a pleca în străinătate, are un caracter motivat, deşi în acest contact , contează şi metoda de realizare a obiectivelor propuse.
În prezent femeile, pentru aşi atinge scopul în câştigul mijloacelor de subexistenţă sunt nevoite să caute modalităţi posibile, ca să ajungă în altă ţară fiind disponibile să presteze acolo oricare servicii, în schimbul unei bucăţi de pâine amară. Este cert faptul că la ora actuală angajarea la un serviciu în străinătate constituie o problemă dificilă pentru cetăţenii de rând din RM, problemă care nu poate fi soluţionată pozitiv pe cale legitimă de oarece practic nu există un cadru juridic corespunzător.
Condiţiile existente se comprimă parcă, se suprapun formând baza dezvoltării criminalităţii, dezvoltarea slabă a economiei duce la creşterea bruscă a şomerilor intensificând astfel numărul crimelor săvârşite. În contextul acestor împrejurări dificile, doritorii de a găsi un serviciu în alte ţări sunt nevoiţi să apeleze la căi de emigrare ilegală, chiar dacă preţul acestei tranzacţii este foarte ridicat, iar despre garantarea securităţii personale, nici vorbă nu poate fi. Astfel se elucidează clar spectrul real al intensificării traficului de femei. Întreaga situaţie e benefică pentru traficanţi, care folosesc cu succes toate procedeele posibile pentru a atrage victimele în capcanele lor, iar potenţialele candidaturi, care cad, sunt tinerele reprezentante ale sexului frumos, deoarece ele pot fi antrenate într-un şir de activităţi murdare care aduc profit enorm în buzunarele negre. Prostituţia e cunoscută pe larg de toţi pe teritoriul nostru cu toate că nu dispune de un import legal, ea persistă.
După cercetare efectuată de promotorii de drepturi de la Minnesoto, un medic a declarat că RM e o ţară unde poţi cumpăra o femeie în orice moment. Fapt ruşinos dar real, lipsit de principiile morale existente adineauri. Centrul pentru drepturile omului remarcă că situaţia materială şi statutul social al cetăţenilor s-a agravat. Între posibilităţile băneşti real ale populaţiei şi prevederile actelor normative au apărut discordanţe greu de soluţionat. Neachitarea pensiilor, salariilor, care a devenit cronică implică dorinţa de a evada. Astfel în rezultatul încălcării drepturilor omului privind remunerarea muncii are loc un decalaj dintre posibilitatea individului şi cerinţele statului.
Haosul în care ne aflăm precum şi lipsa unui cadru legislativ, executiv, judiciar dur privind combaterea traficului de femei condiţionează şi dă amploare fenomenului dat, şi nu numai. Traficanţii trebuie să înţeleagă riscul aşa crimei, să fie pedepsiţi aspru fără milă, lipsindu-i de dorinţa de a repeta acţiunile săvârşite să fie impuşi şă suporte consecinţele unei asemenea comercializări pentru că numai aşa vor putea înţelege gradul de pericol social adus. Dacă ar fi să exemplifică RM dispune de un cadru de dezvoltare unde totul e posibil. Traficul de femei fiind o consecinţă a acestei perioade de evoluţie. Această crimă având posibilitate extinderii sale având toate elementele chiar şi dezvoltarea lor mai eficientă. Nimic nu interzice acest fenomen, deşi se fac unele încercări, fenomenul există cunoscând după statistică număr de 600000 de femei traficate conform Serviciului de Informare şi Securitate. Numărul nefiind total pentru că unele sunt omorâte sau rămase în statul destinatar.
Drumul parcurs de RM pe calea democratizării e plin de surprize neplăcute. Deşi este un stat de drept suveran, democratic, sprijinindu-se pe pluralismul politic, nu poate asigura un trai adecvat unor categorii de cetăţeni. Veşnica luptă pentru putere face pe conducătorii statului să uite de greutăţile altora fiind preocupaţi mai mult de soarta lor.
În pofida măsurilor luate, menite să impulsioneze reformele şi să asigure securitate economică, alimentară, de ocrotire a sănătăţii, personală, publică, etc, RM se confruntă în continuare cu un şir de probleme.
Starea reală de lucruri demonstrează faptul că probleme asigurării şi apărării drepturilor omului are o actualitate excepţională pentru RM. În temei cel mai frecvent sunt încălcate drepturile economice, sociale, culturale din cauza stării financiare complicate a statului. Fiind în diminuare numărul salariaţilor se reduce volumul de producţie ca rezultat al disponibilizărilor de proporţie în urmă privatizării întreprinderilor, sporeşte rata şomajului.
Consecinţele negative sunt resimţite de întreaga populaţie a ţării, însă ele afectează cel mai mul şi mai dureros păturile defavorizate. În aşa situaţie femeile care sunt mai sensibile la tot cea ce se întîmpă iau calea pribegiei practicând o formă de muncă ce pune în pericol viitorul. În mare parte această se întâmplă şi din cauza că nu sunt cunoscuţi cu drepturile lor stipulate în constituţie şi în alte acte normative, în republica predominând astfel nehilizmul juridic.
Într-o ţară unde totul are mers haotic este imposibil de a cunoaşte multitudinea infracţiunilor săvârşite de crima organizată. Rolul căreia a crescut mult în ultimul timp. Deşi pare ironic dar funcţionarii nu fac nimic pentru că ei însăşi sunt promotorii ei. Principala sursă de existenţă în oricare societate este munca. Exercitarea acestui drept în RM este încălcat flagrant prin lipsa pieţei de muncă. Salariile mici şi neachitarea lor la timp.
Pe baza analizelor efectuate s-a ajuns la concluzia că problema strămutării în masă a oamenilor atât în interiorul ţării cît şi afara ei, poartă un caracter haotic şi dese ori creează situaţii care încalcă grav drepturile şi libertăţile omului. Conform datelor organelor de frontieră anual în Republică intră ilegal câteva mii de originari din ţările Asiei şi Africii care în continuare, pe căi ilegale se îndreaptă spre statele europene plecând împreună cu cetăţenii RM, vrăjiţi de poveştile bogăţiei spontane.
Analizând datele istorice ale apariţiei fenomenului dat putem afirma că practicarea prostituţiei este demult cunoscută spre deosebire de traficul de fiinţe vii care a apărut având la bază munca veche cunoscută şi practicată de unele voluntare. Privind istoricul apariţiei meseriei putem spune că în Evul Mediu, prostituţia a fost considerată conform credinţelor religioase, un “păcat” dar în pofida celor spuse era practicată pe scară largă. Odată cu amplificarea migraţilor şi cu creşterea populaţiei în oraşele Europei, în secolul XII prostituţia a căpătat o mare răspândire, determinând o serie de măsuri din partea autorităţilor. Contemplând fenomenele istorice apărute atunci , traficul de femei nu pare a fi cunoscut pe când profesia de prostituată era bine venită şi pe câmpurile de luptă în timpul primei cruciade. O bună perioadă de timp, prostituţia a fost considerată ca un gen de “concubinaj” sancţionat de autorităţile regale şi ecleziastice. Măsurile vizau în special casele de toleranţă, pe patronii acestora şi pe proxeneţi. Restricţiile erau puţine şi vizau mai degrabă agregarea prostituatelor de fetele şi femeile respectabile decât eradicarea prostituţiei.
“Represiunea sexuală” a început la sfârşitul Evului Mediu şi a continuat în Epoca Modernă. În secolul XVII prostituţia era considerată o practică complet vicioasă atât pentru prostituată cît şi pentru clientul său. În aceeaşi perioadă au apărut primele explicaţii ale cauzelor prostituţiei: sărăcia, lăcomia femeii, desfrânarea ei, influenţa astrelor asupra naşterii, etc. Despre existenţa acestei profesii, nu este nici o îndoială, fapt cert şi crud este că unele femei nedorind o astfel de profesie sunt supuse să o practice. Aceasta fiind principala dilemă.
Normele juridice moderne în acest domeniu sunt mult mai dure, decât unele măsuri luate în evul mediu sau alte perioade istorice. Dacă până în secolul XV funcţionarii priveau prostituţia ca pe un rău neînvins de care trebuie salvată societatea, atunci acum în multe state ea este cu totul interzisă. Pe lângă acestea există ţări unde legislaţia permite utilizarea meseriei date, de serviciile căreea se folosesc traficanţii având în acest sens protecţie juridică în statul dat. Astfel ei posedă cale liberă spre vinderea femeilor în aşa state ca Japonia, Tailanda, Olanda, etc.
După cum am mai spus apariţia prostituţiei are la bază una din condiţiile de apariţie pe care le are şi traficul de femei: sărăcia. Tangenţa dată ne permite să înţelegem diferenţa dintre ele una fiind practicată voluntar, iar cealaltă fiind impusă prin înşelăciune. Prostituţia şi traficul de femei nu sunt unul şi acelaşi lucru, există mare diferenţă între dorinţa de a practica prostituţia şi sugrumarea, impunerea efectuării unor lucruri murdare. Dar între ele există legătură, aceste fenomene şi mai ales traficul cu carne vie duce inevitabil la vechea meserie. Premizele apariţiei acestui nou exod al forţei de muncă şi a noii forme de sclavie modernă persistă în toate domeniile vieţii sociale.
Retragerea treptată de la politică de drept sovietică, folosirea experienţei internaţionale, dar ineficiente pentru statul nostru precum şi alţi factori au pus bazele apariţiei unui fenomen de mare avengură şi anume a traficului de femei. Evoluţia socială procesele economice, schimbările demografice şi alte fenomene care au loc la ora actuală au contribuit în mod esenţial la expansiunea infracţionalităţii.
În condiţiile tranziţiei noastre s-a constatat o diversificare a faptelor antisociale, determinate de bulversarea sistemului de valori general-umane. Condiţiile economice sociale, juridice, existente conduc la amplificarea paletei infracţionale în care se înscrie şi traficul de femei, reprezentând una dintre cele mai frecvente şi alarmante forme de manifestare a crimei inclusiv cea organizată.
Chiar dacă statul întreprinde anumite măsuri pentru păturile defavorizate cum sunt pensionarii tratându-i cu compasiune, tineretul este mai maleabil şi îşi găseşte ieşire din situaţie, chiar dacă urmările au un caracter dezastruos.
Şi iată primele floricele pe care suntem nevoiţi să le culegem. În trecut tineretul se ciocnea cu unele probleme ce puteau fi soluţionate cu ajutorul părinţilor. Acum părinţii şi buneii s-au pomenit într-o sărăcie lucie şi nu mai pot să-şi susţină odraslele nici la studii, nici să-şi formeze o familie. Aflându-se în aşa situaţie fiind presaţi de mai mulţi factori, bărbaţii îşi aleg un loc de muncă la construcţii sau la lucrări agricole sezoniere , iar femeile caută un loc de menajeră sau gospodină în casă, aceasta fiind intenţia lor, dar tocmeala de acasă nu coincide cu cea de la târg.
Democraţia, după cum am văzut deja presupune numeroase posibilităţi pentru afirmarea personalităţii. Nu toate sunt uşor de realizat. Iată de ce numeroşi concetăţenii de-ai noştri aleg calea cea mai lejeră. Munca la negru pentru tineri, iar fetele şi femeile prostituţia.
Ne dăm bine seama că fără o schimbare spre progres nu vom putea ieşi din razele crimei ce ne înconjoară, schimbare ce trebuie să atingă inevitabil toate domeniile vieţii sociale. În condiţiile de haos şi intoleranţă, agresiunea şi ignorare a normelor elementare de conveţuire socială, traficul de femei vine să completeze un gol în normele juridice existente. Femeile şi fetele noastre pot fi întâlnite practic în toată lumea. Dar cel mai des ele sunt supuse prostituţiei în bordelurile şi cazinourile din Turcia, Grecia, Ţările Baltice, etc.
Întreaga istorie a umanităţii este istoria suferinţelor oamenilor de pe urma propriilor vicii cum ar fi: minciuna, ipocrizia, invidia, ura faţă de semenii săi. Secole de-a rândul oamenii încearcă să schimbe această situaţie. Filosofii şi politicienii creează noi sisteme politice, caută să transforme lumea, să construiască o societate mai bună şi mai perfectă, în care toţi ar fi egali. Rezultatul obţinut în urma muncii depuse nu coincide cu cel mult aşteptat. O consecinţă a acestei silinţe fiind percepută cu durere de marea majoritate a familiilor din RM. Lipsa de informaţii referitor la traficul de femei duce la sporirea numărului de persoane care sunt supuse acestui fenomen. Femeile înţelegând rata pericolului abia după ce suportă consecinţele fiind bolnave sau lipsite de un cadru echitabil în societate la întoarcerea.
Independent de diversitatea lor, toate religiile urmăresc un scop: să nu permită omului dezvoltarea multiraterală a instinctelor, mai cu seamă la acei indivizi pe care natura nu i-a înzestrat cu intelect.
Acum în perioada transparenţei şi publicităţii putem constata ce vedeam şi simţeam în ultimele decenii: avem în ţară prostituate, copii abandonaţi de părinţii vii şi nevătămaţi”. Cele menţionate se referă la calitatea sănătăţii care poate fi păstrată într-un fel păstrând normele morale cu sfinţenie, când ne referim la traficul de femei pericolul produs nu cade sub această incidenţă, datorită altui scop pe care dorea să-l urmeze victima, dar nu a izbutit.
În centrul factorilor şi condiţiilor de descătuşare a fenomenului dat e nevoie de perceput distincţia dintre zonele rurale şi urbane. În această ordine de idei trebuie de văzut care e situaţia la ţară, pentru că de cele mai multe ori victimele sunt originare din sat. Adesea se munceşte anul împrejur pe deal, în bătaia vântului, cel mai des se îmbolnăvesc dispunând apoi la o vârstă fragedă de grad de invaliditate. Soarta uşor observată la o generaţie cu puţin mai mare ce nu poate fi acceptată de noile minţi lucii. Criza din sfera economică şi socială a influenţat după cum era de aşteptat, asupra vieţii spirituale. Majoritatea concetăţenilor fiind îngrijoraţi cum să-şi întreţină familia, neavînd nici un ban în urma unei munci de bază, păşesc într-o nouă etapă, denumită migraţiunea de unde femeilor le revine sarcina de a îngriji de un bătrân peste hotare sau lată muncă pe care de fapt nu o doreşte dar vorbele duioase ale proxenetului o fac să accepte.
Datele statistice ne aduc în prim plan numărul impunător de victime ce sunt de fapt din mediul rural. Oamenii din aceste zone neavînd timp şi acces la informaţia care ar putea să le salveze viaţa. Ce le mai rămâne de făcut când o altă ieşire nu găsesc, decât să cadă pradă lanţurilor de chinuri oferite de traficant.
Sunt puţini care judecă despre concepţia economică a restructurării în problemele politicii naţionale, acestea formând categoria de cetăţeni puţin mai favorizaţi privind toate domeniile.
Premisele existente au nevoie de metode de schimbare a lor chiar de la rădăcină, în toate domeniile vieţii sociale, avem nevoie de o politică dură dusă corect în acest domeniu fără a suporta consecinţe şi mai aspre. O ţară agrară fiind cunoscută în trecut prin bogăţia pământului, rămâne a fi azi piaţa neagră a cărnii vii. Suferinţa provocată nu poate fi descrisă ia fiind percepută numai de persoanele victime a tragicului flagel. Deşi pentru multe femei aceasta pare a fi normal, unele fiind uşor manipulate aduc profit enorm în buzunarele lumii interlope.
Totuşi fenomenul există în pofida unor măsuri luate, luând amploare, nu pare a fi o glumă pustietatea caselor din ţară, creşterea numărului copiilor vagabonzi, aglomerarea maladiilor sexual transmisibile, etc. Întreaga societate fiind plină de mizerie şi ipocrizie.
NOTE:
- Statutul social al cetăţeanului. // Centrul pentru Drepturile Omului în Moldova. – 1999.
- Traficul de femei: fenomen şi crimă. – Chişinău: Iniţiativa civică, 2004.
- Торговля женщинами: правозащитники Минисоты, декабрь, 2000.
Radj Carbune 